Tocmai ce am asistat la una dintre cele mai nebune ediţii de Champions League, cu echipele britanice în prim-plan.
Nebunia a început din faza optimilor cu United scoţînd PSG pe Parc de Princes, Ajax eliminând Realul pe Bernabeu şi Spurs pe Dortmund fără gol primit. Trei din opt.
Au urmat sferturile unde Ajax a continuat metodic, eliminând Juventusul chiar la Torino, iar Spurs a trecut de una dintre principalele favorite, Man City (după un meci retur super spectaculos). Două din patru.
Şi au venit semifinalele. Britanicii au avut un tur subţire rău şi părea că finala va fi un fel de schimb de generaţii: ţăcăneala Barcei va da ultimul show în faţa fotbalului total propus de grădiniţa lui Ajax. Neah! Au venit retururile şi englezii au făcut ce ştiu mai bine: au intrat pe teren de parcă era primul meci. Pe ei, pe mama lor, şi finala va fi all english. Două din două.
Cu ce am rămas după semifinalele Champions League 2018-2019
Liverpool v Barca (0-3, 4-0)
- Parcă niciodată nu l-am văzut atât de stresat pe Klopp. De parcă Liverpool era marea favorită în faţa Barcelonei şi un eşec ar fi atârnat greu în CV-ul lui!
- Per total, Liverpool a fost mai bună decât Barcelona. Scorul din tur a fost aşa pentru că spaniolilor le-a intrat totul iar englezilor nimic. În retur, s-au inversat rolurile, cu menţiunea că englezii au dat cam tot ce au avut.
- Liverpool a ocolit zona centrală (mai mult de 70% dintre acţiuni au fost pe flancuri) şi au intrat prin spatele lui Busquets, care a jucat ceva mai avansat faţă de tur şi nu i-a ieşit. Mane l-a zăpăcit pe Sergi Roberto (care a făcut un meci slab şi pe Nou Camp).
Vezi mai jos “heatmap”-urile celor două echipe Liverpool – Barcelona (courtesy of www.whoscored.com) 
- Cred că e clar ce fel de fundaş e Jordi Alba, da?
- Golul 4, cel al calificării, e de curtea şcolii dar are la bază o observaţie a staff-ului tehnic englez şi o directivă dată de Klopp: observaţia a fost că jucătorii Barcelonei sunt mai preocupaţi de proteste decât de poziţionare la fazele fixe, directiva a fost ca mingile să fie date în teren cât mai rapid de copiii de mingi.
- Încrederea lui Klopp în Origi şi Shaqiri a fost răsplătită, 3 dintre cele 4 goluri implicându-i pe cei doi.
- xG a fost 1.62 – 0.69. Liverpool a fost peste, Barcelona nu.
Tottenham v Ajax (0-1, 3-2)
- O singură repriză a jucat Tottenham la valoarea lor reală dar a fost suficient pentru calificare.
- Pochettino a demonstrat, încă odată, că e antrenor de pauză. În prima repriză, Ajax a fost cu golurile, Spurs cu ratările. Oricum, englezii ajungeau greu la poarta lui Onana şi, când o făceau, erau fie Erickson, fie Son, ambii neinspiraţi. Introducerea lui Llorente vârf împins, trimiterea lui Erickson mai în spate şi eliberarea lui Moura (trecerea lui în dreapta, unde avea mai mult spaţiu) au fost schimbările tactice făcute la pauză. Briliant!
- Ten Hag a schimbat sistemul pe parcursul reprizei a doua, după introducerea lui Veltmans şi a lui Sinkgraven, în ceva mai apropiat de 5-4-1, cu Tagliafico instruit să urce pentru a ocupa eventualele spaţii libere lăsate de Alli/Sissoko. Nu a mers.
Cum am citit undeva: “After the Miracle of Merseyside, here was the Amazement in Amsterdam. “
