Dus este şi acest baraj şi naţionala României va sta din nou acasă. Se fac 12 ani de la precedenta ratare a calificării (să trăieşti, Gicane!) şi dacă nu se inversează polii magnetici, în 2018 se vor face 20 de ani de la ultima participare. Tot atât cât s-a făcut de la generaţia lui Dobrin până la cea a lui Hagi. Hmm.. sezonul ăsta ar cam trebui ca Steaua să câştige UCL – dacă e să păstrăm similitudinile…
Trezit în faţa unei extraordinare performaţe, Sa(n)tana a dat chix şi a pierdut lamentabil ambele meciuri cu Grecia. Spun extraordinară pentru că România a venit din grupa IV valorică până la baraj (şi aici e şi meritul lui Piţurcă). Spun lamentabil pentru că nici măcar o secundă din cele 11.000 ale dublei nu am avut impresia că putem să îi batem.
– Naţionala a confirmat că nu este nimic mai mult decât o adunătură eterogenă, după chipul şi asemănarea selecţionerului: o echipă fadă, plată, tristă. Fără zvâc, fără dorinţă, fără busolă. Mie nu mi-a trezit nici o emoţie. De nici un fel.
– “Meritul” e al aceluia care îi aduce şi îi bagă în teren. Când Hoverla Ujgorod e în top 3 echipe care dau jucători la lot, probabil că undeva este o problemă.
– Tactic – e un mare eşec al lui Piţurcă. S-a dus la Atena să se apere şi a terminat la două goluri în spate. Toată şandramaua s-a dărâmat la golul ăla de 2-1. De nu primeam atunci gol, cred că Piţurcă ar fi băgat în teren şi magazionerul pentru a apăra acel 1-1 calificant. Golul 3 i-a făcut “echipă ofensivă” pe greci – în prima manşă a meciurilor de baraj nimeni nu a înscris 3 goluri!
– A trebuit să atace pentru două goluri la Bucureşti şi a făcut-o de parcă în faţă ne stătea echipa de pitici de la CS Orestiada. Bine, nici material nu prea avea dar nici el nu ştie să atace. Plezneau ai noştri mingea de ziceai că cineva le-a furat butelia. Totul sus, totul în careu, şi dacă îmi aduc bine aminte, nici o centrare nu a ajuns la Marica – dintre alea care au ajuns oarecum în careu.
– Nu mi-a fost clar care a fost strategia pentru meciul retur. Nici înainte şi nici după gol. Mă gândesc că totuşi ar fi trebuit să fi ceva mai mult decât “arunc-o în faţă”.
Am aşteptat atâta cu acest post pentru că mai speram să îl deschid cu “admiţându-şi eşecul, Piţurcă şi-a reziliat contractul de comun acord cu FRF.” N-a fost să fie.
Altfel, cică după barajul cu Grecia, băieților antrenați de Satana li se mai spune “diavolii galbeni”. La cur. 😉
