Când vezi că mai nimic nu merge grozav, ar trebui să te gândeşti cum să scoţi maxim din rahatul în care singur te-ai băgat.
O fi gândit “Satana” aşa? Nu ştiu, dar mă îndoiesc. Băftos ca întotdeauna, lui Piţi i-a intrat zarul de fugă cu acest Maxim, care a schimbat bâhleala în care înotau de zor ai noştri.
Despre meci în sine nu sunt foarte multe de spus:
– ai noştri au fost fără vreo idee de joc. Am avut posesie (56%), am avut ceva şuturi spre poartă însă faze periculoase cu adevărat mai rar. Şi aici includ şi recentrarea lui Stancu 🙂
– ungurii mi-au părut slabi. Nu îi văzusem jucând până acum dar am tot auzit/citit cronici favorabile. Aseară au fost slabi.
– Grozav a făcut iar un meci de uitat. Slab pe faza defensivă, lipsit de idei pe faza ofensivă, o carte proastă jucată de Piţurcă. Şi dacă nu ar fi avut precedentul De Jong…
– dacă în centru am fost piftie, pe benzi am fost superbi dar am lipsit cu desăvârşire. Radu / Stancu (un defensiv prin excelenţă şi un leneş tot aşa), respectiv Tamaş / Torje (ultimul meci jucat de Tamaş e pe 1 ianuarie !)
– nu sunt hotărât cui să dau titlul de trompeta meciului: lui Goian care a arătat din plin de ce joacă la o echipă de Serie C sau lui Stancu care l-a făcut invidios până şi pe Torres. Şi când mă gândesc că pe bancă statea golgheterul Ligue 2, golgheterul unei echipe de optimi de EL… Da, trompeta meciului e Piţi.
– când te pregăteşti pentru egal, atunci e greu să speri la o victorie. “Credeam că vom reuşi să obţinem un punct, am şi introdus jucători cu profil ofensiv, am avut şansă, dar ăsta este fotbalul”. Păcat că nu au fost în vână şi nici nu au fost pregătiţi să ia 3 puncte.
Marţi mergem să stoarcem portocala dar mi că o să călcăm pe vreo 3-4 coji de banană.
