Între titanica întâlnire Estonia v România şi echilibrata partidă România vs Andorra, am ales să mă relaxez şi să dau curs invitaţiei celor de la MIMA Atelier: Concursul de căruţe, ediţia a V-a – cel mai important eveniment sportiv de pe Valea Hârtibaciului!
Am ajuns destul de târziu – dacă e să ma iau după ora înscrisă pe afiş – dar destul de devreme că să văd pregătirile concurenţilor şi să mă familiarizez cu probele concursului. De altfel, am observat că mai degrabă publicul ştia probele, concurenţii fiind cam pe lângă. Noroc că juriul a preluat iniţiativa şi i-au îndrumat (cât s-au putut face înţeleşi).
Proba 1: Căruţele
Primul concurent (dl. Subţirelu) a provocat rumoare în public. Atelajul avea doi cai putere iar în regulament scria clar: 1 cal putere! Ne-am edificat puţin mai târziu, când ni s-a povestit momentul înscrierii. Întrebat de numele calului, concurentul a spus Rita-Ramona. Iar organizatorii au considerat că domnul Subţirelu e un excentric (cu aceste două nume pentru un cal). N-a fost să fie.
Altfel, cursa a fost aprinsă. Am avut concurent care nu a putut convinge calul să urce dealul din faţă (şi o privire către coastele calului te edifica şi de ce), un cal – pre numele lui, Puiu! – care a făcut o cursă entuziasmantă numai că nu pe traseu ci pe lângă, şi o probă care a cernut nemilos concurenţii: proba măiestriei supreme – parcarea cu spatele! Aici s-a făcut diferenţa şi cum doar 3 echipaje au reuşit performanţa – iaca şi podiumul.
Proba 2. Călărie fără şa – traseu
Asta a fost proba care a reunit tinerii satului (satelor) cu tot cu pasiunile, nervii şi cuţitele lor. Deşi părea uşoară (dacă te uiţi pe indicaţii), proba a fost de departe cea mai dificilă de executat. Juriul a trebuit să ia frâiele în mână (dacă îmi permiteţi) şi să îndrume fiecare concurent. “Săritul peste baloţi”, “trecere printre baloane”, “polo” sau “slalom cu trandafir în dinţi” au reprezentat tot atâtea bătăi de cap pentru vajnicii călăreţi. Până la urmă, “săritul peste baloţi” a fost încercarea la care majoritatea au dat chix, numai că toţi concurenţii au tras nădejde că se vor scoate la proba complementară:
Proba 3. Călărie fără şa – viteză
Cum punctajul pentru câştigător era echivalent cu maximul pe care îl puteai scoate la “traseu”, m-am aşteptat ca această probă să fie regina. La fel şi restul publicului, care aştepta o luptă acerbă între concurenţi, o goană nebună după puncte, o continuare a cafturilor, deja începute, dintre concurenţi. N-a fost de acord Suru, care şi-a luat copitele la spinare, pe Petre pe sus şi dus a fost. Victorie lejeră, fără istoric şi Suru s-a ales cu o şa nou-nouţă ca premiu.
Odată terminată şi festivitatea de premiere, s-a trecut la proba fără punctaj: proba “ceaun”, probă la care absolut toată lumea s-a descurcat de minune. N-am participat dar mi s-a spus că mielul din ceaun a fost absolut delicios!
Şi cu asta gata şi ediţia cu numărul V a celui mai important eveniment sportiv de pe Valea Hârtibaciului. Aşteptăm cu interes şi ediţia a VI-a mai ales că “pe surse” am auzit că proba “ceaun” tinde să devină proba regină! 🙂
O galerie foto:
