Există o regulă nescrisă la fiecare Cupă Mondială: după primele două săptămâni încetăm să mai vorbim despre favorite și începem să vorbim despre echipele care ne-au surprins.
Ziua de joi a fost exact despre asta. Germania a pierdut după ce a condus. Statele Unite au descoperit că entuziasmul nu ține loc de experiență. Olanda și-a făcut meseria fără să ridice tonul. Japonia și Suedia au produs probabil cel mai “european” meci al turneului, iar Paraguay și Australia au demonstrat că un 0-0 poate avea mai mult suspans decât unele partide cu cinci goluri. Iar printre toate acestea, Ecuadorul a oferit una dintre cele mai mari surprize ale Mondialului.
67 de ani
Atât au așteptat ecuadorienii pentru o victorie împotriva Germaniei. În toate confruntările anterioare, nemții plecaseră neînvinși. De această dată, însă, Ecuadorul nu s-a intimidat nici după ce a primit primul gol. Există un tip de încredere pe care îl capeți doar după câteva generații bune de fotbal. Acum douăzeci de ani, Ecuadorul era încă o apariție exotică la Mondiale. Acum, învinge Germania fără ca planeta fotbalului să mai considere asta imposibil.
Când posesia nu mai sperie pe nimeni
Germania a avut mai mult mingea, mai multe pase, mai multe recuperări sus. Toate statisticile pe care, în mod tradițional, le asociem cu o victorie germană. Și totuși a pierdut.
Fotbalul modern începe să semene tot mai puțin cu cel în care dominația teritorială era suficientă. Ecuadorul a avut nevoie doar de câteva tranziții rapide și de mult sânge rece. Uneori, cea mai eficientă armă împotriva controlului este răbdarea.
Lalelele olandeze înfloresc și vara
Există echipe care câștigă spectaculos și există Olanda. Victoria cu 3-1 împotriva Tunisiei a avut ceva inevitabil în ea, ca mersul cu bicicleta prin Amsterdam. Nu spectaculoasă, nu dramatică, doar eficientă. Generații întregi de fotbaliști olandezi au crescut cu ideea că mingea trebuie tratată cu respect. Actuala generație pare să fi adăugat o nuanță nouă: respectul pentru rezultat. Nu mai este Olanda romantică din anii ’70, dar este, probabil, una dintre cele mai mature.
51%
După meci, un jurnalist olandez a remarcat ironic că naționala sa a avut doar puțin peste jumătate din posesie. „În urmă cu douăzeci de ani, am fi intrat în panică. Astăzi ne bucurăm de cele trei puncte.” Puține fraze descriu mai bine evoluția fotbalului olandez.
Japonia și Suedia au jucat șah
Uneori un meci de fotbal seamănă mai mult cu o partidă de șah decât cu un spectacol. Japonia și Suedia au fost două echipe care au mutat cu grijă, au riscat puțin, au greșit și mai puțin. Scorul de 1-1 nu va intra în colecția marilor clasice ale Mondialelor. Dar antrenorii probabil l-au urmărit cu un carnețel în mână.
Cele mai lungi aplauze
La final, cele două galerii au rămas câteva minute bune în tribune și s-au aplaudat reciproc. Nu este un lucru neobișnuit la Campionatul Mondial. Dar într-un turneu în care camerele caută mereu lacrimi, conflicte și controverse, astfel de momente trec aproape neobservate. Poate pe nedrept.
0-0 și totuși nimeni nu s-a plictisit
Paraguay și Australia au oferit primul 0-0 al turneului în care ambele echipe au plecat dezamăgite. Australienii au lovit bara, paraguayenii au avut un gol anulat. Ambii portari au fost printre cei mai buni oameni de pe teren. Există 0-0 care încep în minutul 1. Dar acesta a început abia prin minutul 92.
Lecția americană
Statele Unite au pierdut cu 3-2 în fața Turciei. Scorul este spectaculos, dar meciul a fost și mai spectaculos. Americanii au alergat enorm, au presat, au avut energie și entuziasm. Turcia a avut însă ceva ce nu apare în statisticile FIFA: a avut răbdare. Golul victoriei a venit după o fază care a durat aproape un minut, cu pase scurte, mingi respinse, dueluri câștigate și încăpățânarea de a nu renunța. Comentatorii turci au numit-o imediat “un gol de cartier”. Nu pentru frumusețea lui, ci pentru că părea genul de fază pe care o vezi într-un meci dintre prieteni, când mingea refuză pur și simplu să iasă din careu. Uneori, cele mai importante goluri nu sunt și cele mai elegante.
O zi despre maturitate
Poate că acesta a fost firul invizibil al zilei. Ecuadorul nu s-a speriat de Germania. Olanda n-a simțit nevoia să impresioneze. Japonia și Suedia au acceptat că un punct poate valora mai mult decât un spectacol. Turcia a înțeles exact când trebuie să accelereze. Iar Paraguay și Australia au demonstrat că există și egaluri fără goluri care spun o poveste. La începutul fiecărui Mondial ne îndrăgostim de echipele spectaculoase. Pe măsură ce turneul înaintează, începem însă să apreciem și echipele care știu ceva poate chiar mai important: cum se câștigă fără să faci zgomot.
