Primul a căzut Giuseppe Iachini, antrenorul lui Udinese: 7 puncte din 7 meciuri nu au fost destule pentru Giampaolo Pozzo. Sâmbătă seara, Zebrettele au luat-o sănătos pe coajă de la Lazio, meci care se pare că a pus capac răbădării lui Pozzo, aşa că “Beppe”, venit în mai, a trebuit să împacheteze. Luni, Delneri a fost adus în locul lui.
Al doilea a căzut Francesco Guidolin, chiar de ziua lui. Nici bine nu a descălecat la Swansea (ianuarie 2016) că a şi fost trimis acasă. Atipic pentru Premier League, atipic şi pentru galezi, mai ales că rezultatele lui nu sunt cu nimic mai prejos decât cele ale lui David Moyes, Mark Huges sau Slaven Bilic. Mai ales în cazul ultimului. Şi Guidolin e totuşi omul care o luase pe Swansea de la retrogradare ducând-o pe 12 la final de campionat
Altfel, da, e roşie linia lui Swansea dar dacă aruncăm un ochi pe adversari (acasă cu Liverpool şi de două ori cu City, afară la Southampton, acasă cu Chelsea, afară la Leicester) parcă nu mai e chiar aşa o surpriză. Cam pripită decizia.
În locul lui a fost adus Bob Bradley, acum încă antrenor la Le Havre (are meci diseară – nu vă puneţi toţi banii pe ei). Fostul antrenor al USA (şi mai apoi al Egiptului, Stabaek şi Le Havre) este primul antrenor american într-o ligă importantă din Europa – de aici şi excitaţia din US.
Imediat au mişcat şi cei de la Aston Villa: 4 luni l-au ţinut principal pe Roberto Di Matteo. Patru luni şi o zi, atât i-a trebuit lui Tony Xia să îl evalueze pe Di Matteo. Vă daţi seama ce prost e Roman Abramovici de l-a ţinut atâta timp pe italian la echipă? 🙂
Regele egalurilor din Championship, Di Matteo a avut un debut mai slab la Villa, dar cu toate astea se află la 10 puncte de ultimul loc de playoff. Ceea ce nu e chiar dezastruos, my two cents.
