Ieri a fost actualizat clasamentul FIFA. Nu m-am uitat demult pe el – aveam impresia că e cam paralel cu realitatea – dar azi am certitudinea că aşa e.
Campioana Mondială en-titre (acu’ un an şi un strop le dădea cu terenul în cap brazilienilor) e pe locul III. Deasupra lor stă Belgia, cu fantastica performanţă de a fi sfert-finalistă la acelaşi Campionat Mondial (şi asta la mustaţă, în faţa USA).
Pe IV stă Columbia, la doar 24 de puncte de Campioana Mondială, altă sfert-finalistă, de data asta la Copa America. Chile, câştigătoarea competiţiei, e pe 8 – doar nu se cade să fii peste sfert-finalistă.
Ţara Galilor (altă performeră) e pe 9, peste trupe ca Anglia, Olanda, Spania, Italia (bine, peste Anglia nici nu e foarte greu să fii 🙂 ) .
Dar duma dumelor vine abia acum: România este peste toţi şi toate! Un neverosimil loc VII. Locul VII în lume pentru alde Prepeliţă, Adi Popa şi compania.
Să-mi împrospăteze cineva memoria: care ar fi faptele de arme în urma cărora România e în top 10 mondial la echipe naţionale. Am participat noi la VREO competiţie, în ultimul timp? Am făcut noi vreun joc cu adevărat bun în faţa vreunei trupe mai de Doamne-Ajută? Am călcat noi pe gât vreo trupă gen Olanda, Spania, Italia etc?
Să tragă atât de greu la cântar “colosalele victorii” cu Sioni (căutaţi voi cine e, le-am dat 1-0), Insulele Feroe (un 1-0 “scos” din tactică) şi fantasticul tur de forţă în faţa Moldovei (2-0, de manual) ?
Băi frate, vreau şi eu ce fumează aia de la FIFA.
