Portugalia, Ţara Galilor, Germania şi Franţa sunt cele mai bune trupe din Europa, în acest moment.
Miercuri e Portugalia v Ţara Galilor, joi e Germania v Franţa. Apropo, acum doi ani Germania a întâlnit, tot aşa, ţara gazdă în semifinalele competiţiei. Ce a ieşit atunci…
Polonia a fost – aşa cum se vede şi din ilustrata primită pe adresa redacţiei – above average. Mi-au plăcut cum au jucat atâta timp cât au avut forţă fizică. Puţin, foarte puţin le-a lipsit să fie în semifinale. Portugalia e protagonista unei miniserii cu numele: “cum ajungi în finala EURO fără să baţi pe nimeni (în 90 minute)”. Mai au doar un episod, ultimul. Bine, un suporter portughez ar putea întoarce cu “încă nu ne-a bătut nimeni la acest EURO”.
Surpriza e Ţara Galilor, trupa ordonată în jurul lui Bale. Victoria în sine e surprinzătoare, ce să mai vorbim de diferenţa de scor. Dar Belgia nu a meritat nimic după meciul de vineri seara (au tras de două ori mai puţin pe poartă decât galezii). Fără idei, inflexibili tactic şi cumva timoraţi de ce s-ar fi putut întâmpla, nu au reuşit să-şi păstreze avantajul nici măcar 20 de minute. Galezii s-au regrupat, au revenit repede şi au terminat treaba în a doua repriză.
Nemţii ne-au (re)arătat cine-i jupânul: au intrat decişi pe teren şi i-au luat la puricat pe italieni de nu mai ştia Conte pe unde să scoată cămaşa. Dominare totală, diferenţă de clasă – am fost surprins că au marcat doar odată. Justificarea ar putea fi jocul extrem de slab făcut de Muller. Mă şi mir că a prins penalty-urile. Italienilor le-a lipsit mult De Rossi: cu el şi cu Verratti, Marchisio şi Montolivo probabil lucrurile ar fi stat un pic altfel.
Francezii au prins una dintre zilele (puţine) lor bune şi i-au călărit pe islandezi. Avertizaţi de soliditatea nordicilor, francezii au început tare, au luat un avantaj consistent în primele 20 de minute, aşa că Islanda a trebuit să iasă la atac. De acolo, s-a rupt aţa pentru ei. Cam ca în legendele vikingilor: cu briţii a fost uşor, cu francii mai greu. Definitorie e faza “schemei” islandezilor: dacă în meciul cu Anglia nu era nici un fundaş lângă Sigurdsson (golul 1), aseară am văzut cum tibia unui fundaş francez a fost la locul potrivit.