Când nu stau cu ochii la modelul german (51% obligatoriu la suporteri), englezii se uită la Swansea, clubul în care suporterii au 20% şi e un club deţinut şi condus de oameni din comunitatea locală (cu excepţia lui Katzen).
Aproape 16 milioane de lire este profitul raportat de Swansea pe şase luni (până în noiembrie 2012), record şi în acelaşi timp un pas mare pentru clubul care acum 10-11 ani era aproape de desfiinţare. Anul trecut au terminat pe 11 (primul an de EPL), iar anul acesta nu dau semne că ar suferi de Second Season Syndrome. Mai mult, sezonul ăsta au cucerit League Cup – cea mai importantă distincţie de până acum.
Cu banii în buzunare, cei de la Swansea au hotărât să plătească dividende celor ce au învestit la un moment dat în ei.
David Conn – un suporter Swansea – arată cu degetul două chestiuni:
1. dintre toţi acţionarii grupării, doar Supporters Trust nu au vrut să încaseze dividende (şi vor să reinvestească banii în club), ceea ce în opinia autorului e în spiritul care a ghidat Swansea de-a lungul ultimului deceniu
şi 2. creditorii iniţiali (poliţia, ambulanţa, primăria, etc) ai clubului au primit “5p in the pound”, dezolant în comparaţie cu cei 200% primiţi de acţionari (raportat la investiţia iniţială).
Un alt punct de vedere, puţin diferit :), despre aceeaşi chestiune.
