Mai mult o gură de Heliu

0

România – seniorii şi tineretul – au avut câte două meciuri în uichendul trecut. Pentru primii e finalul campaniei de calificare, pentru ceilalţi a fost debutul într-o nouă competiţie moşită de UEFA.

Prestaţiile au fost destul de diferite, cu tineretul fiind peste linia de “admis” şi seniorii sub, nimic rupt din soare deşi diverşi comentatori văd semne de renaştere acolo unde nu e decât praf şi pulbere. Nah, praf de stele, dacă îmi permiteţi…

Seniorii lui Contra

Cu moralul la etajul 13 după o serie de victorii în amicale, oamenii lui Contra au intrat în meciul cu Muntenegru cam cum intra Schumi în Parabolica: cu pedala la fund. Şi fix acolo erau să şi-o ia.

Muntenegrenii veniseră şi fără Jovetic (plus alţi câţiva jucători cât de cât importanţi) aşa că 1 solist părea varianta normală. Mai puţin pentru mine – martor îmi este prietenul care m-a sunat şi la auzul unui “X2, fără discuţie” a terminat abrupt convorbirea.
Embed from Getty Images

Pe teren a fost un terci de nedescris, cu unii care ar fi vrut dar nu puteau şi cu ăilalţi care veniseră la o berică în Centrul Vechi şi numai chef de plesnit beşica nu aveau. Dar, odată cu trecerea timpului şi văzând că ospătarul întârzie cu berica, vecinii de la sud-vest au pus piciorul în prag şi au fost foarte aproape să îi administreze prima înfrângere lui Contra.

Meciul doi a fost la Belgrad, cu una dintre participantele la Mondial. Nene, am auzit de atâtea ori că Serbia a jucat la Mondial că la un moment dat aveam impresia că ei au jucat finala, nu vecinii cu ieşire la Adriatica.

Sârbii au fost de o indolenţă desăvârşită şi cu toate astea au reuşit să ne bage două boabe. Românii au fost de o naivitate desăvârşită dar tot au reuşit să bage două boabe “echipei care a jucat la Mondial”. 2-2 spre disperarea sârbilor, 2-2 spre bucuria românilor. Echitabil.
Embed from Getty Images

Tineretul lui Rădoi

Cele două meciuri au fost cu principalele favorite la calificare, un fel de test grilă: mergem sau nu mergem?

Şi dacă în deplasarea din Portugalia au avut ceva emoţii pe final, acasă cu Bosnia a fost un fel de “walk in the park”. Parafrazând comentatorii de tenis, Romania (Ianis Hagi) au terminat Bosnia în stil de mari campioni, cu acel gol din corner.
Embed from Getty Images

Mai au două meciuri acasă, lejere, aşa că să ne pregătim de participarea la Campionatul European U21.

Concluzii

  • seniorii sunt departe de ceea ce îşi doresc suporterii. Poate doar la capitolul determinare să fi punctat ceva, şi asta doar în cea de a doua repriză a meciului de la Belgrad.
  • găuri la capitolul tactică, groapa marianelor la aşezare şi simţul jocului: este o fază în minutul 30 când un mijlocaş defensiv coboară în linia de 4 fundaşi iar un sârb rămâne singur-singurel la 20-22 de metri. Nimeni în jurul lui pe vreo 7-8 metri.
  • nu avem fundaşi: lateralii au fost cu pluta pe Dunăre – Tadici a avut 738726871 de centrări -, centralii au luat gol “prin ei” de la Mitrovic. De două ori.
  • Ţucudean se apropie cel mai mult de ceea ce înseamnă un jucător de fotbal.
  • la tineret e o emulaţie care ar fi păcat să se piardă. În octombrie au cele două meciuri de calificare şi Rădoi trebuie să îi ţină în priză.

Am citit că foarte posibila calificare a U21 e ca o gură de oxigen pentru fotbalul românesc. De aici şi titlul.

Să nu uităm să ne mai uităm şi pe clasament: Serbia şi Muntenegru au deja 4 puncte. Noi doar 2. Cel mai probabil ne vom bate la “cea mai bine clasată echipă de pe locul III” şi nu la locul I. Dar poate are Contra un as sub pachetul de ţigări …