Vamos! Copa America 2015

12 iunie 2015, 02:30 – Chile v Ecuador este meciul de deschidere al Copa America 2015.

Toată crema şi spuma fotbalului sud-american e prezentă la această competiţie. Şi – fie vorba între noi – au spumă şi cremă de cea mai bună calitate.

Pe scurt

– 12 echipe în 3 grupe:

A – Chile #CHI, Mexico #MEX, Ecuador #ECU, Bolivia #BOL ;

B – Argentina #ARG, Uruguay #URUParaguay #PAR, Jamaica, #JAM ;

C – Brazilia #BRAColumbia #COLPeru #PERVenezuela #VEN

– Primele două clasate din fiecare grupă, împreună cu cele mai bune două clasate dintre cele de pe locul III, merg în sferturi. De acolo – eliminatoriu.

– În sferturi, optimi şi finala mică nu se joacă prelungiri. Dacă se termină egal se trece la penalty-uri. În finală se vor juca prelungiri – dacă va fi cazul.

– Începe la Santiago cu Chile v Ecuador şi se termină de ziua USA, tot la Santiago (cu Argentina participantă, sperăm noi 🙂 )

– Uruguay (15), Argentina (14) şi Brazilia (8) sunt echipele cu cele mai multe titluri câştigate.

Pe larg

Uruguay, campionii en-titre şi cea mai galonată echipă a acestui turneu, ar fi trebuit în mod normal să fie printre favoriţi însă suspendarea lui Suarez va trage greu la cântar. Cavani e vedeta echipei, Godin şeful apărării, îi mai ştim pe Maxi Perreira şi Alvaro Perreira dar am impresia că se vor bate din greu cu Paraguay pentru locul II (nu par a fi o reală ameninţare pentru Argentina).

Argentina vine cu toată lumea bună în Chile. Şi după finala pierdută de Campionat Mondial aşteptările sunt mari. Messi, Agüero, Di María, Garay, Rojo, Pastore, Higuain, Tevez, chiar Demichelis (febleţea corespondentului nostru de peste hotare) – material de calitate la dispoziţia lui Gerard Martino care încearcă să aducă trofeul la Buenos Aires după o pauză de vreo 20 de ani. Principala favorită, în opinia mea, la Copa America 2015.

Despre Brazilia se spune că nici câştigarea Copei nu va şterge acel 1-7 luat de la băieţii lui Low. Dar Dunga trage speranţe că, odată cu aşezarea mai echilibrată a echipei, 7 goluri primite să fie bilanţul pentru următorii doi ani. Neymar e cheia şi lăcata acestui 4-2-3-1 (4-2-2-2, pe alocuri) propus de Brazilia. Firmino e new boy in town, David Luiz se pare că şi-a păstrat locul de titular (alături de Miranda), Oscar nu e prezent, Willian şi Fernandinho – da.

Columbia a făcut un Mondial peste aşteptări aşa că, normal!, pretenţiile au crescut. Aş zice că vor claca – atunci când suporterii aşteptau ceva important de la ei au cam dat cu oiştea de gard (mai greu cu gestionatul presiunii). Lactaticul James Rodriguez e punctul focal prin care Cuadrado, Falcao şi Bacca sunt aşteptaţi să se uite la poarta echipei adverse. Buni – cel puţin aşa îi recomandă numele din paşaport – pe faza ofensivă, rudimentari pe faza ofensivă.

Chile sunt gazde şi ochesc un loc mai sus, finala dacă se poate. Dacă nu se răstoarnă căruţa cu surprize, Chile va prinde Columbia în semifinale şi una dintre Argentina sau Brazilia în finală. Mai mult, Chile joacă toate meciurile din grupă la Santiago de Chile, sfertul şi eventuala semifinală tot acolo. Apropo, sunt impecabili pe teren propriu: din 2013 încoace au pierdut doar un (1!) meci şi au facut 2 egaluri în 19 meciuri.

Altfel, cu Alexis Sanchez, Vidal, Medel, Bravo etc Chile e trupa care a fost extrem de greu de bătut de Olanda (goluri în ultimele 12-13 minute) şi i-a băgat în cofă pe Brazilia când Pinilla a trosnit transversala, în sfertul de finală de la WC2014. Joacă acel „sistem Bielsa”, cu 3-4-1-2 sau 4-3-3 greu de contracarat de echipa mai imobile – gen Columbia, de exemplu. Tragerea la sorţi – traseul – şi valoarea lor mă fac să cred că intrarea în finală nu e chiar un lucru ieşit din comun.

În rest: Mexic a venit în pantaloni scurţi la această competiţie (se pregătesc pentru CONCACAF Gold Cup, aşa că şi-au lăsat crema acasă), Ecuador nu îl are nici pe Valencia (accidentat), Peru e o echipă robustă pentru Honduras dar cel mult o bătaie de cap pentru cele de mai sus; Bolivia e o echipă slabă după toate standardele, la fel Paraguay şi Venezuela, trupe pe care le termini uşor dacă le scoţi din împrejurimile stadioanelor proprii.

Iar Jamaica a venit la Copa America 2015 pentru că între atâtea orgolii şi atâta încrâncenare se simţea nevoia unor oameni mai relaxaţi şi a unui reggae de calitate.

Ar fi prima oară când Chile ar câştiga trofeul, nu? 🙂

copa-america-2015-zincha